Genul: Groaza
Genul: Groaza
Genul: Groaza
Genul: Groaza
Capturarea criminal sadic serie "Wolf" a fost doar începutul pentru debutant polițist Johnny Morgan Ca el escorte monstru la casa noua sa în sălile întunecate subterane de Azil Parker, nebunie rezultă și Johnny, împreună cu o mână de civilii devin jucatori din. o noapte de supraviețuire împotriva deținuților din lume cele mai terifiante.Capturarea criminal sadic serie "Wolf" a fost doar începutul pentru debutant polițist Johnny Morgan Ca el escorte monstru la casa noua sa în sălile întunecate subterane de Azil Parker, nebunie rezultă și Johnny, împreună cu o mână de civilii devin jucatori din. o noapte de supraviețuire împotriva deținuților din lume cele mai terifiante
[2013-11-11] | [Viata dulce a lui Zack si Cody] |
Viata dulce a lui Zack si Cody (0) |
[2013-11-11] | [Groaza] |
Husk (2011) (0) |
[2013-11-11] | [Groaza] |
The Sylvian Experiments/ Kyofu (2010) (1) |
[2013-11-11] | [Groaza] |
The Human Centipede II (2011) (0) |
[2013-11-11] | [Groaza] |
Medium Raw: Night of the Wolf (2010) (0) |
Horea. Trimis în Transilvania pentru a ancheta cauzele răscoalei lui Horea, contele Jankowitz, înalt judecător imperial, "face dreptate" folosind cântarul mincinos al "raţiunii de stat". Din interogatoriile sale se degajă statura de giganţi a căpeteniilor "războiului valahilor" şi psihologia colectivă a revoltei. Dupa izbanzi monumentale (erau doar tarani cu furci si topoare) acestia sufera infrangeri si se ascund in munti. Lasii ii tradeaza pentru cativa galbeni . Conducatorii Revoltei sunt prinsi: Crisan se spanzura cu sireturile de la opinci(?)in temnita , temandu-se ca informatiile pe care le-a dat le vor fi mortale celorlalti doi, iar Horea si Closca mor schingiuiti langa cetatea Albei. Cu miinile curate. Regia Sergiu Nicolaescu Cu Ilarion Ciobanu, Sergiu Nicolaescu, Gheorghe Dinică Comisarul Roman (Ilarion Ciobanu) si colegul sau, Miclovan (Sergiu Nicolaescu), sunt nevoiti sa lupte impotriva crimei organizate aparute in Bucuresti dupa incheierea razboiului. Metodele rigide ale lui Roman se vad deseori completate de cele neortodoxe ale lui Miclovan. Tot ce isi doresc ei este ca, in final, sa ramana cu mainile curate. Filmul care a lansat cea mai cunoscuta serie de actiune din cinematografia romaneasca - seria Comisarului. "Cu miinile curate" este unul dintre cele mai cunoscute filme realizate de Sergiu Nicolaescu. Adevarat thriller al cinematografiei romanesti, filmul imbina caracteristicile genului politist cu intriga de tip politic. Filmul a creat o galerie de personaje antologice dintre care demne de mentionat sunt Miclovan, Semaca, Lascarica. "Cu prestigiul sifonat ... Securitatea avea nevoie de recoafarea mitului ei. Functia aceasta urma sa fie indeplinita ... si de filmele cu gangsteri si cu justitiari politisti ... cu un succes de casa preliminat si cu o functie manipulatorie asigurata" (Bujor T. Ripeanu). Apărut în 1972, "Cu mâinile curate" deschide celebra serie a policierurilor lui Sergiu Nicolaescu. Acţiunea se desfăşoară în 1945 când, pe fondul războiului şi al sărăciei tot mai accentuate, în ţară nivelul criminalităţii atinsese cote alarmante. Roman (Ilarion Ciobanu) este un proaspăt poliţist, fost comunist ilegalist, numit la conducerea uneia dintre cele mai "fierbinţi" secţii de poliţie din Capitală. Lipsit de experienţă, el apelează la ajutorul comisarului Miclovan (Sergiu Nicolaescu), un poliţist cu metode neconvenţionale şi cu o afecţiune fără limite faţă de revolverul său Smith&Wesson. Cu scene de acţiune şi cascadorii în stil hollywoodian, "Cu mâinile curate" e un film care entuziasmează şi amuză la fel de tare ca acum aproape 35 de ani şi care a creat personaje de neuitat din care îi amintim doar pe Semaca şi Lăscărică. Duelul Unul din cunoscuta serie de 5 filme a Comisarul Moldovan. Comisarul Moldovan trebuie sa rezolve cazul unei spargeri operate in momentul deschiderii seifului de la banca in care se afla contul miscarii legionare. Sub aparenta unui profesor de sport, comisarul reuseste sa se apropie de singurii martori involuntari ai spargerii, trei copii ai strazii. Doi dintre ei sunt insa lichidati, Moldovan isi da seama cine este faptasul, dar si pentru cine lucreaza acesta. Regie: Sergiu Nicolaescu Distributie: Sergiu Nicolaescu, Gheorghe Dinica, Jean Constantin, Amza Pellea, Ilarion Ciobanu, Sebastian Papaiani, George Mihaita, Colea Rautu, Stefan Mihailescu-Braila, Ion Ritiu, Ovidiu Iuliu Moldovan Un comisar acuza Bucuresti, noiembrie 1940. Regimul legionar este in plina expansiune. Comisarul Moldovan (Sergiu Nicolaescu) este insarcinat cu anchetarea asasinarii detinutilor politici din inchisoarea Viraga, in noaptea de 26 spre 27 noiembrie. Prin desemnarea unui om neafiliat politic in acest caz, autoritatile spera sa inoculeze opiniei publice ideea ca politia isi face datoria in mod onest. Guvernul intentioneaza sa musamalizeze cazul, insa Moldovan este incoruptibil si nu cedeaza in fata presiunilor si intimidarilor. Si, mai presus de orice, el vrea sa scoata adevarul la lumina. Tocmai de aceea, un comando legionar aflat sub conducerea lui Paraipan (Gheorghe Dinica) va face orice pentru a-l scoate din joc... Al treilea film al seriei "comisarului", dupa "Cu mainile curate" si "Ultimul cartus" Revansa. Filmul Revansa (1978) "Cenzura mi-a numărat împuşcăturile", spune Sergiu Nicolaescu despre filmul Revansa . Sinopsis:E iarna lui 1941. Comisarul Moldovan trăieşte!Pe fondul unor evenimente extrem de importante pentru ţara noastră, schimbarea unui regim politic extremist cu o dictatură militară, aventura comisarului căutat de poliţia politică continuă. Legionarii şi generalul Antonescu constituiau subiecte tabu într-un film istoric de aventur Ultimul Cartus Ultimul cartus al comisarului Miclovan este inca fierbinte in buzunarul lui Roman (Ilarion Ciobanu). Ramas fara sprijinul lui Miclovan, mort in misiune, comisarul Roman vrea sa-l vada pedepsit pe asasinul acestuia, un mafiot si contrabandist local foarte puternic, dom' Semaca (George Constantin), pe care tribunalul il achitase din lipsa de probe. Dar, pana sa se ocupe de Semaca, Roman primeste o noua misiune, de data asta sub acoperire: prinderea unui spion german inca activ pe teritoriul tarii, despre care se banuieste ca ar sta ascuns intr-o manastire. In aceasta misiune, comisarul Roman are si un ajutor, pe Oarca (Sebastian Papaiani), un fost argat care se dovedeste bun la toate si mai ales la urmariri cu masina pe serpentine.. Operatiunea Monstrul Un director de fabrică anunţăpe adjunctul său, şi pe noul angajat, Corneliu că este timpul pentru marea operaţiune. Operaţiunea, este o partidă de pescuit, fără ştirea sau prezenţa nevestelor, conform tradiţiilor acestora. Mecanicul fabricii, are un ghinion. Maşina pe care trebuia s-o ia pentru pescuit, este luată de soţia acestuia. Apelează la soluţia de rezervă. Vine Vânătorul cu maşina lui. După peripeţii şi furisări, reusesc să plece şi să ajungă la locul operaţiunii lor, unde speră să prindă...monstrul. Peştele însă nu trage...şi apare încă o persoană prin zonă. Zapciul Iancu Jianu Fiul de boier Iancu slujeşte cinstit domnia ca zapciu, în vreme ce Tudor aşteaptă doar un semn ca să ridice Oltenia. Când haiducul Mereanu fură caravanele cu aur ale lui Caragea, asprul şi neîndurătorul Iancu se îngrijeşte ca nimeni să nu încalce legea. Curând însă întelege că aceasta e facută să pună juvăţul de gâtul bietului sărac şi simţul datoriei face loc cultului legii. Adrian Pintea ... Iancu Jianu Mihai Mereuta Radu Beligan Stela Furcovici Marioara Sterian Elena Sereda Ilarion Ciobanu Ion Marinescu Draga Olteanu Matei George Constantin Mihai Paladescu Florina Cercel Geo Nune Dinu Petrescu Emanoil Petrut Razbunarea haiducilor De aceasta data, Amza, Raspopitul, Parpanghel si ceilalti haiduci vaneaza o comoara ce se afla sau nu pe o corabie in drum spre Istanbul, si pe care se afla doua doamne suspecte. Pentru a ajunge in posesia comorii si a intoarce avutul tarii norodului de la care provine, haiducii inlocuiesc echipajul german al corabiei si preiau rolul acestuia. Dar de posibila prezenta a comorii afla si Pasvanoglu, un turc omnipotent pe meleaguri mioritice, ce se deplaseaza si el spre Istanbul. Acesta se insoteste de Anita, omniprezenta spioana a haiducilor. Exista asadar toate premisele sa iasa o rafuiala de zile mari. Coroana de foc Imediat dupa descalecarea Tarii Romanesti, intr-un Ev Mediu zbuciumat, o Coroana, ce poate fi privita drept echivalentul autohton al legendarului Graal, isi asteapta Cavalerii sa o descopere. Grandilocvent, filmul prezinta intr-o abundenta de metafore, avatarurile acestor aventurieri. Nea Marin miliardar Nea Marin (Amza Pellea), ajuns la mare, se trezeste peste noapte in rolul unui miliardar american care trebuie sa aiba de-a face cu mafioti, presa, viata de lux si cate si mai cate. Acest lucru insa nu-l sperie. El rezolva lucrurile cu calm, la fel ca la el in sat, unde Veta (Draga Olteanu-Matei) era consilierul lui de baza si - nu in ultimul rand - sotia lui. Cu o distributie de mare spectacol, Sergiu Nicolaescu reuseste sa dea lovitura si sa realizeze cea mai cunoscuta comedie romaneasca. Una dintre cele mai reusite comedii din cinematografia romaneasca, "Nea Marin miliardar" este unul dintre filmele cu cea mai mare cota de popularitate in randul telespectatorilor ultimelor doua generatii. Faimosul Nea Marin, cel mai tipicar si hazliu oltean din toate timpurile, interpretat de inegalabilul Amza Pellea, ajunge, datorita asemanarii sale izbitoare cu un miliardar sa fie luat drept acesta. Din acest moment se declanseaza nebunia, bascaliosul nea Marin, cu prazul la diplomat, intrand in tot felul de situatii hilare ca urmare a acestei confuzii de identitate. Luat de val, nea Marin uita ca plecase la mare pentru o mica relaxare si incepe sa-si intre in rol. Lucrurile se ingroasa cand nevasta sa Veta (Draga Olteanu Matei) vine val-vartej pe Litoral pentru a-si recupera sotul. Nu mica ii fu surpriza cand aceasta il gaseste in bratele unei blonde dansand romantic pe o melodie a lui Gil Dobrica, intr-o scena devenita memorabila. Bineinteles ca si nelipsitul si neindemanaticul Suca (Sebastian Papaiani) isi face o aparitie spectaculoasa. Columna In anul 106, armata romana, intr-o uriasa desfasurare de forte, asediaza capitala Daciei, Sarmizegetusa. Prea mandru pentru a se lasa prins, regele Decebal (Amza Pellea) se sinucide. Imparatul Traian (Amedeo Nazzari) intelege ca Dacia a fost infranta, dar nu invinsa. Pentru a pastra calmul in provincia ocupata, il schimba pe tribunul Tiberius (Richard Johnson), in mainile caruia trebuia sa se predea Decebal, asigurandu-se de colonizarea Daciei cu legiunile ramase pe loc. Avand drept pretext construirea noii capitale a Daciei romane, Ulpia Traiana, aceasta superproductie romano-germana recompune dramatic etnogeneza romaneasca prin destinele catorva eroi reprezentativi. Filmul a primit Diploma de Merit la Festivalul International de Film de la Adelaide, Australia, 1969. Saptamina nebunilor Ultima parte a tripticului dedicat haiducului Saptecai si episodul 6 al seriei Haiducilor. Aventuri legate de capturarea bijuteriilor fostului domnitor Hangerli, vanate de Caragea Voda pentru fiica sa Ralu, precum si de haiducii lui Saptecai. Actori: Florin Piersic (1936) -- Anghel Saptecai Marga Barbu (1929) -- Anita Constantin Gurita -- Duduveica Toma Caragiu (1925) -- Raspopitu Nicolae Gardescu -- Manolache Belivaca Carmen Maria Strujac -- Caliopi Aimee Iacobescu (1946) -- Domnita Ralu Ileana Buhaci-Gurgulescu -- Fira Florin Scarlatescu -- Dudescu Nucu Paunescu -- Caragea Voda Constantin Codrescu -- Ianuli Jean Constantin (1928) -- Parpanghel Colea Rautu (1912) -- Mamulos Tamara Vasilache -- Zoica Echipa productie: Dinu Cocea (1929) -- regizor George Voicu -- imagine Julius Druckmann -- imagine Hortensia Georgescu -- costume Elena Pasca -- montaj Mircea Istrate -- muzica Dinu Cocea (1929) -- scenarist Eugen Barbu (1924) -- scenarist Mihai Opris -- scenarist Stefan Preda -- decoruri Ioana Cantuniari -- decoruri Stefan Maritan -- decoruri Radu Calinescu -- decoruri Liviu Popa -- decoruri Silviu Camil -- sunet Radu Rusch (1952) -- cascador Facerea lumii Filipache este tatăl Evei. El a luptat în ilegalitate contra regimului nazist ce se instalase în ţară.A fost descoperit, arestat şi închis. Repercursiunile asupra familiei nu au întârziat să apară. Eva a fost dată afară de la facultate. Mama ei, apelează la Ioana, femeia la care lucra cu ziua, pentru a-i lua fiica, la şcoala ei de balet. Între timp apare evenimentul istoric , prin care românii luptă contra naziştilor. Filipache este eliberat. El însă nu revine la familie, mergând în mijlocul oamenilor îndrumându-i pe calea luptei, şi a reconstrucţiei ţării . Eva îl cunoaşte pe Matei, cu care refac o clădire a organizaţiei de tineret. Ea se îndrăgosteşte de el. Între timp va apare în viaţa ei, Manicatide. Acest lucru însă are repercursiuni asupra vieţii ei, tatăl fiind ocupat cu problemele ţării din acele momente. Asta seara dansam in familie Temistocle T. Temistocle (Dem Radulescu) si Alecu A. Alecu (Sebastian Papaiani), doi logodnici de profesie, colinda prin tara pentru a escroca femeile dornice sa se marite. In plasa celor doi Don Juani care se prezinta drept persoane respectabile cad numeroase victime de diferite varste, de la care acestia reusesc sa obtina importante sume de bani in schimbul promisiunilor de casatorie. "Comedia e un joc al spiritului. Rasul are diverse stadii. Exista zambetul, exista rasul mai pe-nfundate, exista si hohotul, dar, mai presus de orice, in comedie conteaza satisfactia estetica in fata momentului de arta. Rasul este clipa de paroxism a starii spirituale. De asta cred ca trebuie sa tratam comedia ca pe un lucru foarte serios." -Dem Radulescu- 1987 (Eva Sarbu -Interviuri uitate II) fapt divers Plopeasa. Un incendiu cuprinde o gospodărie. Femeia este disperată. Apare un biciclist care salvează cei doi copii ai familiei din incendiu şi apoi dispare. Ştirea despre eveniment apare în ziarul "Frenetic", ca fapt divers. Ion Barbu este tipograf ce nu crede povestea. Chiar se interesează la un amic din aceea zonă, Pişta, care îi confirmă ştirea. Ion Barbu este descoperit bolnav de doctor. Acesta îi anunţă şeful. Barbu este trimis în concediu de odihnă... El se hotărăşte să plece, la Pişta pentru a studia cazul biciclistului salvator...şi va găsi multe lucruri ce trebuiesc rezolvate.... Cuibul de viespi film artistic inspitat din piesa gaitele de Alexandru Chiritescu in scenariul lui Horea Popescu Un film cu o fata fermecatoare Ruxandra, o tanara abia iesita de pe bancile scolii, se decide sa devina actrita, convinsa ca farmecul personal poate tine loc de talent. Cum la admitere cade, se consoleaza cu rolul principal intr-un film utilitar realizat la comanda directiei de circulatie, de prietenul ei, regizor. Acestuia, care s-ar fi dorit sculptor, compromisul cu publicitatea ii creeaza o criza de constiinta. Ruxandra il abandoneaza si, in camera ei tapisata cu fotografii de staruri, isi omoara timpul, imaginandu-se urcand treptele succesului. Pas in doi Un oras cu parc, cu pod, cu strazi. O uzina. Un bloc de nefamilisti. O noapte la discoteca. Doi prieteni, mai apropiati ca fratii, care muncesc impreuna, stau in aceeasi camera, cânta impreuna. Unul- delicat, inima larga, generos si timid, celalalt- cu o carisma speciala, irezistibil,diferit de altii. Primul se indragosteste fara speranta de o femeie care isi creste singura copilul. Celalalt pare sa se indragosteasca de o tânara frumoasa, pâna când se indragosteste de iubita prietenului, iar aceasta ii raspunde cu aceeasi dragoste. El continua sa le iubeasca pe amândoua, pentru ca in fiecare vede altceva. Unde se termina adevarul si incepe minciuna? Unde se termina prietenia si incepe dragostea ? si, mai ales, in fuga dupa fericire, totul e permis? Cu detasare si ironie, pe fondul muzicii lui Adrian Enescu si al jocului eroilor filmului, Dan Pita reuseste sa construiasca, pentru prima data in filmul românesc, o veridica si pasionanta poveste in mediul muncitoresc, in care tinerii au pacate si preocupari extraprofesionale. Dragostea incepe vineri. O absolventa de liceu deceptionata datorita nepromovarii examenului de admitere la facultate reuseste sa isi regaseasca echilibrul printre colegii de munca din uzina in care s-a angajat ca muncitoare necalificata. Duminica la ora sase Doi adolescenti se indragostesc unul de celalalt fara a stii ca fac parte din aceeasi grupare comunista de lupta ilegala antifascista. Ei ajung foarte repede sa cunoasca infrangerea, despartirea si moartea, in cursul unei actiuni conspirative. Filmul se bizuie pe o suita de reveniri in memorie, impletind in jurul unui moment realtiv calm, neutru - plecarea eroului in misiune - amintirile zbuciumate, legate de moartea tragica a iubitei. Secvente memorabile: laitmotivul curtii interioare in care a fost depus cadavrul fetei si al culoarelor pe care tanarul a dus-o, ranita; vorbitorul inchisorii; balul de mahala; plimbarea in periferie' moartea eroinei, descrisa brutal, cu toate amanuntele; caderea eroului, prins de agentii politiei. O adanca sinceritate si o mare putere de a transcrie filmic, precis si sensibil, miscari afective dintre cele mai gingase dau viabilitatete episoadelor iubirii si mortii. O lacrima de fata Acţiunea filmului se deşfăsoară în perioada comunistă, într-un mic sătuc. O fată orfană, Ana, plecată din sat, revine acasă. La scurt timp, ea este găsită înecată . Maiorul Moraru este detaşat pentru caz, în sat. Cu el vine şi un bărbat care filmează deşfăsurarea anchetei. Maiorul discută cu sătenii, fiecare având păreri şi idei proprii despre fată şi moartea ei. Primarul doreşte încheierea anchetei, spunând că totul a fost un simplu accident. Între timp se află că fata fusese dată afară de Consiliu pentru afaceri cu îngrăsăminte, dar descoperise că Cooperativa deţinea mai mult pământ decât era trecut în acte. Ea era iubită de Amariei dar se logodise cu alt tânăr. Brigadierul Corbei are declaraţii ciudate...Maiorul începe să investighese toată activitatea fetei, mergând pe urmele muncii ei, precum şi a vieţii amoroase, pentru a elucida cazul. Atunci i-am condamnat pe toti la moarte Un copil, aflat la orfelinat, este luat de un preot si sotia lui, la ei acasa. Este o ruda de a lor, al carui parinti murisera in bombardament iar fratele sau este ucis. Ei locuiesc intr-un satuc din Transilvania. Acolo germanii sunt la conducere. Copilul are un singur prieten pe care-l agreeaza si se simte bine cu el, poate din cauza ca toti il considerau nebunul satului, pe Ipu. Cei doi sunt cei mai buni prieteni si pescari. Copilul uraste nemtii si , ia arma unui german, soldat ucis pe camp cu secera. Acest neamt, prin moartea lui, provoaca mania comandantului german din sat. Acesta cere capilor satului: notar, preot, doctor sa-i predea asasinul pana a doua zi dimineata, sau familiile lor si alti sateni vor fi executati. Acestea se aduna la preot si-si fac un plan, in care are loc si Ipu, care devine cel mai important om pentru ei....Ipu accepta sa-si asume crima in schimbul unei parcele de teren pentru familie si unei inmormantari de lux la a carei repetitie tine mortis sa asiste. Aranjamentul se dovedeste inutil, nemtii, presati de evenimente, il ignora. Ramane doar condamnarea morala "la moarte" pronuntata de copil. Osinda Condamnat la 10 ani de ocnă, după răscoala din 1907 şi după câţiva ani petrecuţi pe front, Manolache Preda (Amza Pellea) se întoarce în satul său natal. Soţia l-a părăsit şi i-a vândut pământul, iar autorităţile îl privesc cu ostilitate, sătenii cu suspiciune şi copiii se ascund de el. Pentru a duce o viaţă normală, Manolache se angajează la boierul Leon (Emmerich Schäffer). Se îndrăgosteşte de Ruxandra (Ioana Pavelescu), o tânără săracă. Dar când boierul e omorât de doi ţărani revoltaţi, vina cade pe fostul ocnaş. Manolache fuge şi se ascunde în munţi. Vânat însă fără încetare, este prins şi împuşcat. Moartea sa încheie tragic destinul unui om nevinovat. Mere rosii Este filmul de debut în cinematografie al regizorului de teatru Alexandru Tatos. Scenariul este realizat de Ion Baiesu după nuvela sa "38 de grade cu 2", scrisă ca urmare a unei experienţe proprii - o lungă internare în spital. "Mere roşii este un film care contribuie la maturizarea filmului nostru de actualitate" (Mircea Alexandrescu). "Personaje bine motivate şi admirabil interpretate" (Tudor Caranfil). "Nu este o capodoperă, este însă un film care nu se teme să privească realitatea în ochi, cinstit, fără fasoane" (Aurel Badescu). Tema şi personajele filmului sunt reluate de Lucian Pintilie în "Balanţa". Eroul principal, un tânăr medic chirurg ( pasionat consumator de mere roşii ), excelent profesionist, inflexibil cu respectarea normelor morale, se află într-o luptă permanentă cu indiferenţa şi ignoranţa semenilor săi, cu micimea lor sufletească, cu obtuzitatea şi carierismul directorului spitalului. Mere Roşii exprimă mai exact conflictul dintre talentul, abnegaţia profesională, respectarea jurământului lui Hipocrate, al protagonistului aflat faţă în faţă cu mediocritatea, suficienţa şi carierismul unor confraţi, care, cu orice preţ, vor să acceadă pe scara profesională şi socială. Ascensiunea tânărului medic Mitică Irod, repartizat intr-un spital de provincie, îl face pe doctorul Mitroi, prototipul personajului plafonat profesional, să-şi vadă periclitată poziţia de director al spitalului. Mitică (entuziast, carismatic şi convingător în rolul actorului Mircea Diaconu) nu face niciun compromis în relaţia cu superiorul său, căruia-i aminteşte mereu de menirea acestuia, de funcţia pe care o reprezintă. Ignoră aşa-zisele "convenienţe sociale" şi nu face rabat în abordarea problemelor spitalului şi ale pacienţilor. Bine intenţionat şi lucid, gata de sacrificii personale, el consideră că are pe lume un singur duşman real: moartea, pe care, din păcate, nu reuseşte întotdeauna s-o înfrângă. "Jurnalul Naţional " "M-am preocupat intens, în primul rand, de problemele gramaticale ale profesiei. E drept, poate că filmul are un soi de entuziasm pe care nu l-am găsit ulterior. Am vrut să fie o poveste omenească şi cred că a iesit ca atare. Iar faptul că este adevărat nu-l consider un merit deosebit, ci o condiţie obligatorie. Nu mi-am propus să fac Mere Roşii adevărat sau mai puţin adevărat. L-am facut aşa cum am simţit." Alexandru Tatos Zidul In urma caderii ultimei tipografii legale care tiparea "Romania libera", Victor (Gabriel Oseciuc), fiul unui muncitor ucis in timpul unei greve, accepta sa fie inchis intr-o camera abil camuflata in care sa tipareasca ziarul, pastrand legatura cu ai sai printr-un sistem ingenios. |
tv online [8] | Radio online [7] |
Radio de dedicati [10] | Farsa maria [1] |
Muzica cu Danna Paola [1] | Comedie [31] |
Filme Romanesti [63] | Filme pentru copii [74] |